Raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România va fi publicat la „începutul anului 2014”, a anunțat marți, într-o conferință de presă, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray.
Inițial, Comisia Europeană anunțase că raportul va fi publicat în decembrie 2013, ceea ce dădea speranțe României că, dacă evaluarea era pozitivă, se putea începe lărgirea – cu frontierele aeriene – a spațiului Schengen pentru țara noastră și vecinii bulgari.
UPDATE 18:30 Ambasada Olandei la București a precizat, marți, la solicitarea MEDIAFAX, că Haga va aștepta raportul MCV din 2014 pentru a lua o decizie privind aderarea României la Schengen, subiect care ar fi trebuit să fie dezbătut la Consiliul JAI din decembrie 2013.
Primele semne că raportul pe Justiție nu va fi publicat la finele anului, deci la timp pentru ca reprezentanții din Consiliul JAI să ia o decizie privind aderarea României la Schengen, au venit miercurea trecută, în ședința de Guvern. „Probabil că raportul MCV, pentru că nu e rău, pentru că-i bun, se va amâna. N-o să fie în decembrie”, a spus, săptămâna trecută, premierul Victor Ponta, cerându-le miniștrilor de Externe și de Interne să insiste în toate reuniunile la nivel european asupra faptului că „ne-am făcut toate lecțiile”.
Nu toată lumea este la fel de încrezătoare că următorul raport din cadrul MCV va fi pozitiv. Întrebat la RFI de ce acum două luni, la București, premierul Ayrault declarase că România e gata să intre în Schengen cu frontierele aeriene, iar acum Franța se opune deschiderii spațiului Schengen, ministrul francez al afacerilor europene, Thierry Repentin, a declarat săptămâna trecută că raportul MCV va fi negativ. „Speram că (raportul MCV) va fi un raport pozitiv, dar se pare că nu va fi un raport pozitiv. Nu Franța va fi împotriva aderării, pentru că aderarea la spațiul Schengen trebuie aprobată în unanimitate de cele 28 de țări. Azi credem că cele două țări mai trebuie să facă eforturi”, a spus ministrul.
Bruxelles-ul, sesizat în scandalul DNA
Întrebat de sesizarea ActiveWatch și a Asociației pentru Monitorizarea Justiției privind situația de la DNA, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că următorul raport MCV va aborda și acest subiect, activitatea Direcției și lupta anticorupție din România fiind prezente în toate rapoartele anterioare.
„Nu sunt la curent cu această scrisoare. Dar știu că CE a primit o serie sesizări de la organizațiile non-guvernamentale privind situația DNA din România din ultimele zile, provocată de unele dispute referitoare la numirea unor procurori (…) Comisia nu a comentat, nu comentează și nu va comenta numirile individuale, cazurile particulare ale unor procurori. Nu acesta este rolul nostru. Comisia Europeană va aborda, cu siguranță, situația de la DNA în următorul raport, care va fi publicat la începutul anului viitor”, a spus purtătorul de cuvânt.
Totodată, Mark Gray a reamintit importanța DNA în îndeplinirea obiectivelor trasate României în cadrul MCV.
„În toate rapoartele sale, Comisia Europeană a identificat DNA ca una dintre cele mai eficiente instituții care au permis României să progreseze în îndeplinirea obiectivelor din cadrul MCV. DNA are un palmares puternic în ceea ce privește independența și obiectivitatea”, a mai spus Gray.
ActiveWatch și Asociația pentru Monitorizarea Justiției (AMJ) au sesizat Comisia Europeană în legătură cu declarațiile premierului Victor Ponta referitoare la Lucian Papici, dar și la alți magistrați implicați în dosarul „Referendumului”, reclamându-le ca „atacuri la adresa independenței justiției”.
ActiveWatch și AMJ s-au adresat președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, comisarului pentru Justiție, Viviane Reding, comisarului european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, și secretarului general al CE, Catherine Day.
Cele două organizații susțin, în scrisoarea trimisă reprezentanților CE, că ultimele declarații publice ale prim-ministrului Victor Ponta „aduc o gravă atingere bunului mers al justiției în România”.
Astfel, potrivit acestora, într-un interviu acordat unui post de televiziune în 2 octombrie, premierul și-a exprimat opinia cu privire la activitatea fostului șef al Secției I din Direcția Națională Anticorupție (DNA) Lucian Papici, pe care l-a acuzat că ar fi făcut „dosare politice” și că „e un procuror băsist”, declarațiile fiind făcute în contextul revocării lui Papici din funcția de conducere la DNA, înainte de expirarea mandatului care îi fusese prelungit, cu o săptămână în urmă, până în decembrie 2013.
Procurorul Lucian Papici a instrumentalizat și finalizat săptămâna trecută dosarul în care „colegul de partid al lui Victor Ponta, vicepremierul Liviu Dragnea, este cercetat pentru fraude electorale (dosarul «Referendumului»)”, arată ONG-urile.
„Nu știu cine a fost demis, Papici, marele băsist, morărist. N-a fost demis, i s-a terminat mandatul. Și lui Băsescu îi expiră mandatul, ce facem îi ținem pe toți la nesfârșit? Că moare țara fără ei, să mai facă și ei un dosar. Că șefi din ăștia puși de Băsescu care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă el… Stă și el procuror simplu, că nu s-a născut șef. S-a terminat și dosarul, gata, a ajuns la doamna Kovesi. Pa și la revedere. De ce trebuie să-i ținem pe toți băsiștii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul? Eu susțin că Daniel Moraru, cu Papici și cu ai lui au făcut dosare politice anu trecut când au luat oamenii și i-au pus să jure cu mâna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliție politică. Am spus-o și o spun mereu. Să se supere Macovei și mama lui Macovei”, citează cele două ONG-uri declarația făcută în 2 octombrie de Victor Ponta la RTV, în scrisoarea către CE.
Cele două organizații apreciază că „afirmațiile, cu caracter personal, referitoare la fostul șef al Secției I din cadrul DNA” vin pe fondul declarațiilor făcute de prim-ministrul Victor Ponta, privind același dosar, în data de 16 mai: „Nu vreau să mai văd, ca anul trecut, scene din anii ’50, cu procurori din vacanță care cercetează oameni de la țară”.
„Declarațiile prim-ministrului ridică astfel serioase semne de întrebare cu privire la motivația revocării din funcție a domnului procuror Papici și reprezintă un semnal de amenințare la adresa procurorilor care instrumentează dosare ce vizează înalți oficiali guvernamentali sau politicieni de prim rang. Chiar și în condițiile în care procurorii funcționează într-un sistem de subordonare ierarhică față de procurii generali și de Ministrul de Justiție, imixitiunea pe care domnul Victor Ponta a realizat-o prin declarațiile sale în activitatea procurorilor depășește cadrul legal existent”, susțin ActiveWatch și AMJ.
Totodată, consideră acestea, faptul că declarația a fost făcută în legătură cu revocarea unui procuror dintr-o importantă funcție de conducere a DNA, procuror care a instrumentat dosarul unui coleg de partid și guvernare al premierului Ponta, „poate fi înțeles ca mesaj de intimidare adresat întregului corp de procurori”.
ONG-urile mai amintesc și de declarația lui Victor Ponta din 7 octombrie referitoare la soluționarea dosarului lui Liviu Dragnea: „Sunt convins că judecătorii vor infirma aceste acuzații 100% politice, care nu mă surprind, pentru că mi le-a spus Traian Băsescu în mod direct, mie, mi-a spus, cred că a zis-o și în public – trebuie să plătiți pentru că ați vrut să mă suspendați”.
„Victor Ponta, în calitate de șef al Guvernului, se antepronunță cu privire la soluționarea în instanță a dosarului transmitând un avertisment indirect la adresa magistraților ce urmează să judece dosare de corupție în care sunt investigați demnitari”, arată ONG-urile în scrisoarea către CE.
Organizațiile neguvernamentale mai spun că declarațiile premierului sunt „de natură să afecteze independența sistemului judiciar și să decredibilizeze instituția DNA” și că astfel de „derapaje de natură sistematică în discursul public al politicienilor români nu fac decât să afecteze iremediabil și pe un timp îndelungat un sistem juridic aflat în plin proces de reformare, care rămâne încă vulnerabil în fața presiunilor politice și care nu și-a dobândit încă independența totală față de mediul politic”.
Astfel, ONG-urile semnatare solicită reprezentanților CE să folosească toate pârghiile de care dispun „pentru a determina politicienii României aflați la guvernare să înceteze subminarea statului de drept”.
Cătălina Mihai, [email protected]